- Sindicatul Hyundai se opune introducerii roboților umanoizi fără un acord prealabil, ceea ce a declanșat o grevă parțială în Coreea de Sud.
- Statele Unite au interzis intrarea pe piață a noilor roboți umanoizi chinezi din motive de securitate națională, în beneficiul producătorilor locali.
- WisdomTree lansează un ETF axat pe inteligența artificială fizică, inclusiv umanoizi și drone, pentru a atrage interesul investitorilor.
- Profesorul Luis Sentís, fondatorul Apptronik, pledează pentru robotica centrată pe om și prezice o creștere exponențială a umanoizilor în Spania.
Robotica umanoidă a depășit limita de laborator ca un concept promițător și a devenit un câmp de luptă unde converg interesele industriale, reglementările guvernamentale și cerințele forței de muncă. În timp ce investitorii văd acești roboți ca pe o oportunitate de afaceri, lucrătorii se tem pentru locurile lor de muncă, iar guvernele încearcă să își protejeze lanțurile de aprovizionare. În ultimele săptămâni, trei probleme au dominat știrile: greva de la Hyundai din cauza sosirii robotului umanoid Atlas, interzicerea de către FCC a roboților chinezi și lansarea unui ETF specializat în inteligența artificială fizică.
Dezbaterea nu este nouă, dar viteza cu care roboții umanoizi avansează – precum Atlas de la Boston Dynamics sau dezvoltările Apptronik – a accelerat evenimentele. În Spania, profesorul Luis Sentís, fondatorul Apptronik, afirmă că populația umanoidă din orașe precum Austin crește exponențial și că același lucru se va întâmpla și în Barcelona și Madrid. Între timp, investițiile globale în acest sector au crescut de la 40 de milioane de dolari la 40.000 de miliarde de dolari în doar patru ani, potrivit lui Sentís însuși.
Conflictul de muncă de la Hyundai: robotul Atlas ca factor declanșator
Sindicatul metalurgist Hyundai, cu aproape 40.000 de membri, a protestat vehement împotriva intenției companiei de a introduce roboți de generație următoare în fabricile sale fără un acord prealabil. Conflictul se concentrează pe Atlas, robotul umanoid de la Boston Dynamics , o companie controlată de Hyundai, pe care grupul coreean îl prezintă ca fiind angajamentul său față de inteligența artificială fizică. Muncitorii nu se opun mașinii în sine, ci implementării acesteia fără negocieri prealabile. Aceștia cer ca orice robot bazat pe noi tehnologii să necesite un acord între părți înainte de a intra în unitățile de producție.
Cererile sunt însoțite de o platformă salarială: un bonus de 30% din profitul net, o creștere a vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani, o creștere a salariului de bază și un sistem de compensare lunară fixă care elimină dependența de orele suplimentare. Compania a oferit propuneri departe de aceste cereri , invocând o scădere a profiturilor în 2025 și necesitatea de a aloca fonduri pentru investiții. La mijlocul lunii iulie, conflictul a escaladat într-o grevă parțială de trei zile la principalele fabrici coreene, cu opriri de muncă de două ore pe tură.
Această confruntare nu este un caz izolat. Face parte dintr-un val de mobilizări care cuprind întregul sistem industrial coreean, de la Samsung Electronics la SK Hynix, ajungând acum și în sectorul auto. Angajații Hyundai au obținut 87% din voturi în favoarea mobilizării , demonstrând sprijin intern pentru o luptă care transcende simplele salarii. Întrebarea fundamentală este cine decide cum și când are loc automatizarea și cum sunt distribuite beneficiile creșterii productivității.
Interdicție FCC: SUA închide ușa pentru umanoizii chinezi
Pe 28 iulie 2026, Comisia Federală pentru Comunicații din SUA a adăugat două categorii pe lista sa de echipamente interzise: dispozitive robotice avansate - umanoide și cvadrupede - și invertoare de putere conectate. Măsura afectează direct producătorii chinezi precum Unitree , care nu vor putea obține autorizație pentru modele noi pe piața americană. Roboții deja vânduți sau autorizați rămân operaționali, dar generațiile viitoare sunt excluse.
FCC justifică decizia invocând riscuri de securitate cibernetică, vulnerabilități ale lanțului de aprovizionare și posibilitatea supravegherii de la distanță de către actori străini. Definiția unui „dispozitiv robotic avansat” este largă : orice mașină care se mișcă pe sol, navighează sau evită obstacolele, echipată cu senzori și conectivitate și cântărește mai mult de două kilograme. Aceasta ar putea include chiar și aspiratoare robotizate avansate, cum ar fi cele de la DJI.
China a condamnat decizia și amenință cu represalii. Între timp, companii americane precum Tesla, Figure AI, Agility Robotics și Apptronik beneficiază de reducerea concurenței. Interdicția nu este totală, dar marchează un punct de cotitură în geopolitica roboticii . Pentru startup-urile europene și spaniole, măsura deschide o fereastră de oportunitate: dacă reușesc să producă în afara Chinei, pot accesa piața americană cu mai puțini rivali.
Creșterea investițiilor în inteligența artificială fizică
În timp ce disputele legate de muncă și reglementări domină titlurile de presă, lumea financiară face o mișcare. WisdomTree, un furnizor important de ETF-uri, a lansat WisdomTree Physical AI, Humanoids and Drones UCITS ETF (WPAI), cu un comision de 0,45%. Fondul este listat la mai multe burse europene , inclusiv Xetra, Borsa Italiana, Euronext Paris și SIX Swiss Exchange, și va fi listat la Londra pe 19 februarie 2026.
ETF-ul urmărește propriul indice care monitorizează companiile implicate în inteligența artificială fizică, cu cinci categorii: robotică umanoidă, drone și mobilitate autonomă, fabrici inteligente, logistică de ultimă generație și aplicații emergente în domeniul sănătății, agriculturii, construcțiilor și apărării. Accentul actual se pune pe umanoizi și drone , explică Pierre Debru, șeful departamentului de cercetare pentru Europa la WisdomTree. Ideea este de a oferi investitorilor o expunere timpurie la un ecosistem aflat încă în dezvoltare, unde câștigătorii pe termen lung nu sunt încă clari.
Această mișcare financiară reflectă încrederea că inteligența artificială fizică - mașini care funcționează autonom în lumea reală - va reprezenta următorul ciclu tehnologic major. Investițiile globale în umanoizi au crescut de la 40 de milioane de dolari la 40.000 de miliarde de dolari în patru ani , potrivit lui Luis Sentís, ceea ce indică faptul că capitalul pariază puternic pe această tehnologie.
Dezvoltarea roboticii umanoide în Spania și Europa
Pe plan tehnologic, figura lui Luis Sentís, profesor de inginerie aerospațială la Universitatea din Texas și fondator al Apptronik, este esențială. Sentís a dezvoltat teoria „controlului întregului corp ”, care permite roboților să meargă și să manipuleze obiecte simultan, și lucrează acum la „comunicarea întregului corp”, în care robotul colectează informații din mediul său pentru a oferi servicii oamenilor. Compania sa, Apptronik, a deschis un centru pentru antrenarea roboților prin colectarea masivă de date din lumea reală.
Sentís, care și-a început studiile postuniversitare la Stanford grație unei burse de la Fundația „la Caixa”, pledează pentru robotica centrată pe om. Roboții au nevoie de emoții pentru a comunica mai bine , nu pentru a înlocui oamenii, afirmă el. În opinia sa, costurile de fabricație au scăzut dramatic: un robot umanoid poate fi obținut pentru aproximativ 3.000 de euro, ceea ce îl face accesibil pentru fabrici, spitale și locuințe.
Pentru Spania și Europa, perspectivele sunt promițătoare. Sentís prezice că creșterea exponențială a roboților umanoizi observată în Austin va fi reprodusă și în Barcelona și Madrid. Combinația dintre fondurile europene NextGen, startup-urile locale precum Theker Robotics — care colaborează cu Mango în domeniul automatizării logisticii — și interesul investitorilor creează un ecosistem favorabil. Cu toate acestea, reglementările americane și conflictele de muncă din Coreea ne reamintesc că drumul nu va fi ușor.
Robotica umanoidă avansează într-un ritm de neoprit, dar implementarea sa ridică întrebări care depășesc cu mult limitele tehnologiei. Cine decide cum sunt introduși roboții, cum sunt distribuite beneficiile automatizării și ce țări controlează lanțul de aprovizionare sunt aspecte care vor defini viitorul muncii și al industriei. În timp ce investitorii pariază pe următorul mare salt, lucrătorii și guvernele încearcă să nu rămână în urmă pe un teren de joc global aflat în remodelare rapidă.